Nou Horizont - Articles

Decreto 26/2000, de 22 de febrero, por el que se establece el derecho a la asistencia sanitaria a ciudadanos extranjeros en la Comunidad Valenciana y se crea la Tarjeta Solidaria

El fen�meno de las migraciones, desde las �reas del mundo de mayor pobreza hacia los pa�ses desarrollados en b�squeda de oportunidades de vida humanamente m�s digna, ha originado la creciente afluencia de los habitantes de esas zonas a nuestro entorno m�s inmediato. Es evidente que las migraciones actuales encuentran su causa en los desequilibrios estructurales end�genos y que la soluci�n a ello pasa por propiciar un aut�ntico desarrollo econ�mico y social en las �reas de origen. No obstante, se deben tomar las medidas parciales y concretas para garantizar los derechos b�sicos de toda la poblaci�n inmigrante.

Utopie (capitol din nuvela „Lini�tea �ncepe niciodat�")

de Adriana Vidroiu Stanca

�n liceu, am avut privilegiul s� fiu eleva unui renumit profesor de Filozofie.Nicolae B. era unul dintre cei mai temu�i dasc�li dorit� sistemului original de predare - examinare, un sistem imprevizibil, nonconformist �i oarecum haotic, pe care foarte pu�ini elevi au reu�it s� �l asimileze, iar „obiceiul" de a „l�sa pe var� �n mas�" alimenta aceast� team�. Era un lucru �tiut de to�i c� m�car o dat� �n cei patru ani de liceu te vei �nt�lni cu dumnealui la sf�r�itul lunii august.

�n vara lui 1981 �mi venise �i mie r�ndul. �mi amintesc c� era o zi extrem de c�lduroas�, sufocant� chiar, �n jurul orei pr�nzului, c�nd topi�i de c�ldur� �i lihni�i de foame, ne-am auzit strigati de secretara liceului unul cate unul.Nu �tiu ce g�ndeau ori ce sim�eau ceilal�i, �ns� pentru mine amestecul acela de senza�ii : foame , c�ldur� �i team�, �mi provocase o stare sor� cu indiferen�a, a�a �nc�t, am intrat la „interogatoriu" palid� �i "absent�". Profesorul, con�tient desigur de starea �n care m� aflam, m-a m�surat un timp �n t�cere, secunde care mi s-au p�rut ani, apoi, �ntr-un t�rziu, spuse:

-„A�terne pe h�rtie impresiile , sentimentele �i opinia ta despre profesorul de filozofie Nicolae B."

Deci, �nv��asem toat� vara defini�ii peste defini�ii, nume, ani �i c�te altele… �n zadar. La senza�ia de foame, amestecat� cu teama �i c�ldura insuportabil�, se ad�uga sentimentul c� mi se f�cea o mare nedreptate, c�ci tot ce �mi mai lipsea, era s� fac o caracterizare sincer� unui profesor care , dup� parerea mea, fusese nedrept cu mine.

M-am ridicat in picioare, am luat foaia �i pixul, m-am indreptat spre catedr� �i cu mult respect, am rostit:

-Domnule profesor, acest capitol din manualul de Filozofie l-am lasat la sfarsitul recapitul�rii consider�ndu-l mai pu�in important, apoi, din lips� de organizare a timpului nu l-am mai citit. Dac� este posibil, v� rog s� �mi face�i dumneavoastr� un rezumat sau o schem� a acestui subiect de examen �i desigur ,v-a� r�m�ne recunosc�toare dac�, a�a ca o lectur� suplimentar�, adauga�i �i o opinie personala cu privire la personajul in cauz�. Mai da�i-mi o �ans� �i promit s� m� prezint m�ine cu lec�ia �nv��at�.

Rostisem ultima fraz� privindu-l respectuos, f�r� nici un fel de ironie �n gesturi sau glas. L-am vazut cum se ridic� de pe scaunul ce facuse un zgomot u�or, a�a ca un sc�r��it sec, mi-a pus m�na dreapt� pe um�r �i cu vocea grav� mi-a adresat urmatoarele cuvinte:

- „ Nu voi uita niciodata aceasta lec�ie de demnitate. Nu m-am �n�elat �n privin�a ta, e�ti un caracter rebel �i utopic".

Totul se sf�r�ise cu bine, ins� eu, mult timp am �ncercat s� �n�eleg �nsemn�tatea cuv�ntului utopic ad�ugat caracterului meu.
Ieri, dup� aproape trei decenii , ascult�nd o conversa�ie �ntr-un bar �ntre doi imigran�i am descifrat misterul.Unul �mi era cunoscut, un sculptor argentinian, iar cel�lalt, am aflat apoi c� era un pictor destul de renumit. Prin�i �ntr-o discu�ie despre art� �i via�a, sculptorul, rosti la un moment dat:"Dac� crezi �n valori �i ai demnitate, r�m�i �n cas�, nu ie�ii pe strad� c� o s� fie vai �i amar de tine.Treze�te-te la realitate, uit�-te �n jur, demnitatea a fost �tears� din dic�ionarul societ��ii �n care tr�im"!

Cine ap�r� demnitatea rom�nilor

de Adriana Vidroiu Stanca, Pre�edinta Asocia�iei "Nou Horizont"

Zilnic suntem nevoiti sa suportam fel de fel de umilinte atat din partea presei scrise cat si a presei audio-vizuale. Titluri, care mai de care impactante, alarmante, ireale, discriminatorii si xenofobe sunt adresate comunitatii romanesti din Spania.

S-a creat o tensiune sociala prin amplificarea si multiplicarea fenomenului infractional intr-o asemenea masura incat la nivelul omului de rand, romanul este prezentat ca o amenintare a democratiei, ori ca un pericol mondial...Titluri ca :”El 1 de enero, nuestro mas variopinto colectivo de inmigrantes-expertos informaticos, violentos mafiosos, fervorosos cristianos, ninos ladrones...-ingresa en Europa. 450.000 rumanos tendran en nuestro pais plenos derechos. Podran decidir con su voto la Alcaldia de importantes ciudades en las proximas municipales...”, nu fac altceva decat sa arunce cu noroi in obrazul romanului, care fara voia lui este folosit ca intrument politic pentru castigarea alegerilor din luna mai 2007.

Atat de prost stau lucrurile, atat de grava este situatia clasei politice din Spania incat s-a ajuns sa se foloseasca un atentat ca cel din 11 martie din urma cu trei ani sau sa se agate ca de un colac de salvare de acesta biata clasa sociala a imigrantilor care nu fac altceva decat sa-si caute linistea ori sa-si apere demnitatea?

Citind ziarele, ascultand stirile, iti dai seama de cine hotaraste soarta ascestei tari. Mass-media trage sforile politice. In acest moment este randul romanilor sa plateasca cu obrazul lor criza de consens, argumente, credibilitate, discurs ori sustinere sociala de care duce lipsa clasa politica spaniola.

Se vorbeste despre un numar de aproximativ 450.000 de romani care vor avea dreptul la vot ca despre 450.000 de delicventi. Nimeni nu face referire la statisticile INM care demonstreaza ca 96% dintre cei 450.000 mai sus amintiti, platesc asigurari sociale, fac in fiecare an declaratiile de avere, cumpara painea, carnea, laptele, benzina... cu acelasi pret ca si spaniolii si mai ales nimeni nu vorbeste despre cei 96% romani anonimi care se trezesc in fiecare dimineata si pleaca sa isi castige existenta cinstit si demn.

Pentru presa din Spania exista doar „ceilalti” ,cei numai 4%, pentru a crea o imagine falsa, cutremuratoare, preocupanta, criminala chiar. Din punctul meu de vedere, este dovada disperarii, ultimul recurs pentru a castiga voturi la viitoarele alegeri. Daca ma insel, cer sa-mi fie iertata lipsa de informatie. In acest caz, sa imi raspunda cineva de ce adevarul despre colectivul romanilor nu intereseaza pe nimeni?

Mai grav decat tot ce am spus mai inainte, este ca pe noi nu ne apara nimeni. Liderii care ne reprezinta, orbiti de importanta care li se acorda in acest moment, sunt dispusi la orice fel de compromisuri, se fac frate cu Dracul, constienti ca trebuie sa se foloseasca de „puterea” care le-o confera numarul mare de romani din Spania, pentru a obtine in aceasta perioada de pana la alegeri, fonduri, subventii sau orice fel de alte foloase. Nu am auzit pe nici unul dintre acesti lideri strigand in gura mare „Ma mandresc ca sunt roman”, nici macar pe la colturi nu o spun...

Este surprinzator cum nimeni nu iese in fata sa explice ce inseamna „sin papeles „Pentru majoritatea spaniolilor calificativul de sin papeles, este asociat cu un delict grav, asa ca si cand o persoana care nu are permis de munca si rezidenta este un infractor, nu o persoana care se afla in situatie iregulara.

La toti acei lideri ce se bucura de atentia presei si saptamanal apar in ziare spunand aberatii la adresa noastra, le recomand sa isi indrepte atentia asupra celor pe care ii reprezinta, sa lase deoparte interesele personale si sa iasa in apararea demnitatii noastre de romani.

Daca suntem atat de multi romani in Spania si nu in alta parte, este pentru ca aici, pe aceste meleaguri, atat de departe de casa, am gasit caldura si intelegerea necesara din partea celor multi, care nu fac politica, care nu au interese meschine si care ne-au deschis portile , dornici sa imparta cu noi acest spatiu. Suntem atat de multi pentru ca ne simtim acceptati, valorati si respectati de aceasta societate civila spaniola de care clasa politica isi aduce aminte doar din patru in patru ani.

Chiar daca presa si televiziunea incearca sa mutileze adevarul, oamenii de rand, cei care sunt in contact zi de zi cu romanii, nu se lasa usor manipulati. Ei stiu foarte bine sa „pedepseasca” pe infractori si sa respecte pe cel ce munceste.

Identitate electiv�

de Marin Pruteanu

Modernitatea de ultim� or� con�ine promisiunea unei duble eliber�ri: eliberarea de constr�ngerile sociale (privatizarea moralei) �i eliberarea de constr�ngerile naturale (omul sper� s� ajung� propriul s�u creator). Dorin�a acestei eliber�ri se exprim� pe plan teoretic printr-o negare a existen�ei unei morale comune (grupurile nu se mai constituie pe baza unei reuniuni afective, ci �n vederea unui proiect care vizeaz� productivitatea) �i, respectiv, prin negarea existen�ei lui Dumnezeu. Consecin�ele nea�teptate ale acestor „eliber�ri” sunt cel pu�in contrariante: deculturare �i masificarea societ��ii, identitatea individual� �ntr-o criz� f�r� ie�ire, multiplicarea formelor de manipulare din partea unei puteri anonime, deterioararea leg�turilor afective.

C�utarea f�r� scrupule a pl�cerii �i maximizarea utilit��ii individuale �i colective au provocat reac�ii contra destructur�rii comunitare sau, de exemplu, a iresponsabilit��ii ecologice. Criticii identit��ilor standardizate �i ai tehnologiei au devoalat alienarea social� �i efectele destructive date de ideologia individualismului �i progresului. Analiza societ��ii occidentale considerate exemplare din acest punct de vedere, devenise prin anii 80 ai secolului trecut o analiz� a domina�iei �i controlului. Desigur, cei care spun „control”, postuleaz� c� manipularea �i controlul sunt realizate de c�tre al�ii, nu �i de ei �n�i�i

Societ��ile care au asimilat modernitatea �ntr-o manier� disensual�, deci precar�, sunt scena unei infla�ii identitare conflictuale. Aceste societ��i sunt �n c�utarea unei identit��i fantasmatice mistificat� de c�tre domina�ia occidental�. Totodat�, exacerbarea particularismelor etnice este, paradoxal, o sursa de omogeneizare for�at�, deoarece �ntr-o anumit� arie geografic� nu se accept� dec�t prevalen�a unei singure etnii. �n concluzie este, deci, o form� de domina�ie intern�. O viziune facil� acrediteaz� �n mod periculos ideea unei lumi divizate �ntre o societate de consum, tehnicizat�, occidental� �i societ��i condamnate s� fie purt�toarele eterne ale unor valori tribale.

Ipoteza pe care o avansez �n acest articol este c� modernitatea a generat o criz� a identit��ilor istorice care este peste tot aceea�i. Critica steril� �i abuziv� a societ��ii de consum sau �ncerc�rile de a r�spunde printr-o re�ntoarcere la o tradi�ie reinventat� cred c� �i-au demonstrat incapacitatea lor de a gestiona aceast� problematic� identitar�, sintagm� pe care o prefer aceleia de criz� identitar�. Suntem cu to�ii �mbarca�i �n modernitate, chiar dac� avem bilete de clase diferite, iar a sus�ine altceva este dovada unui irealism suspect.

De aceea eu consider mondializarea ca pe un proces inevitabil �i, �n multe aspecte, pozitiv. Dac� ea este perceput� uneori cu frustrare ca o nou� aservire la o ideologie sau o arie geografic� este deoarece noi o percepem ca pe o ordine ierarhic� �ntr-o lume de identit��i �nchise cu interese divergente �i sisteme de valori ireconciliabile �i imuabile. Or, mi se pare c� suntem pe cale de a tr�i �ntr-o lume care este, dimpotriv�, compus� din subansamble fluide cu o integrare suprana�ional� multiform�. Instan�e ale puterii diferite se suprapun �i coexist� �n cadrul aceluia�i spa�iu social. La nivelul vie�ii cotidiene, individualizarea violent� (prin stigmatizare de exemplu) �i disolu�ia �ntr-o lume de aparen�e fugitive sunt imbricate. Diferen�ierea se face �terg�nd diferen�ele instituite de ordinea ierarhic� legitim�. Inversiunea opozi�iilor ierarhice se face chiar �n interiorul ierarhiei. Sociabilitatea este definit� de solidarit��i sociale multiple �i revocabile: solidarit��i micro-comunitare �i transna�ionale ce se �mpletesc. Apare �n acest moment o nou� responsabilitate colectiv� fondat� pe recunoa�terea universal� a valorii morale a exigen�elor care se refer� la respectul vie�ii, a bun�st�rii �i a des�v�r�irii celuilalt.

Nu poate fi explicat� „occidentalizarea” lumii exclusiv din perspectiva unei viziuni etnocentrice �i restrictive precum „domina�ia occidental�”. Este mult mai bine s� ne raport�m la propriet��ile structurale ale lumii contemporane unde identitatea pierde caracterul s�u imanent �i involuntar pentru a deveni op�ional�, utilitar� �i conven�ional�. �n mod paradoxal, o astfel de lume este posibil� gra�ie activit��ilor critice precedente care au vrut s� apere identit��ile fixate de tradi�ie, dar �n acela�i timp au pus �n lumin� arbitrariul ordinii sociale �i ierarhice ca �i natura construit� a oric�rei identit��i.

De mai mult de un deceniu, economia tradi�ional�, supradeterminat� de resurse naturale �i de distinc�ia �ntre actorii implica�i, este destabilizat� de economia imaterialului unde produc�ia este degravat� de constr�ngerile fizice �i separarea clasic� �ntre produc�ie �i consum se face cu greu. Consumul este imprevizibil �i este direc�ionat mai cur�nd de dorin�e dec�t de nevoi �ntr-un univers coextensiv cu inventarul marfurilor. Datorit� impulsului dat de imaterialitatea schimburilor, economia revine la o evaluare afectiv� a lucrurilor. Noile structuri de tranzac�ionare pun accent pe sentimente �i percep�ii. Totodat� �i deodat�, totul se transform� �n marf�: educa�ia, cultura, arta, crea�ia �i chiar ... fericirea. Visele devin o marf� care se poate cumpara �i vinde. Identitatea na�ional� devine �i ea, prin prelucrare turistic�, un exotism vandabil, o fic�iune din exploatarea c�reia te po�i �mbog��i. Consumatorii, confrunta�i cu o supraabunden�� a ofertei nu au alt criteriu de a face alegeri dec�t propriile lor capricii �i propriul venit.

Eliberarea de orice tradi�ie �i natur� care predetermin� identitatea se face �n complexitatea incontrolabil� a simultaneit��ii ñi spontaneit��ii, �n densitatea alegerilor mixte. Ceea ce ghideaz� individul este pierderea modurilor de a se orienta. Nu este vorba cu adev�rat de o pierdere a referin�elor identitare ci de proliferarea lor. Individul intr� �n ac�iune �i interac�iune actualiz�nd competen�ele sale sociale �n func�ie de oportunit��i �i de inspira�ia de moment. Individul nu este nici o fatalitate a culturii clasei sale sociale �i nici sinteza culturii unui grup etnic. Imersat �n re�elele tehnice, economice �i sociale globalizate individul testeaz� �i plagiaz� comportamente fiind solicitat s� improvizeze identit��i fluctuante pentru a se putea reprezenta. Nevoit s� utilizeze codurile multiple ale comunic�rii sociale (vestimentar, verbal, economic, politic, profesional, etc.) ajunge �n situa�ia �n care semnifica�ia comportamentelor sale excede semnificantul, persoana propriu-zis�. Referin�ele la categorii predeterminate precum clasa, na�ionalitatea, sexul, religia, educa�ia, �. a. joac� �nc� un rol important, dar ele nu sunt obligatorii. Ele pot fi eludate, deturnate, ironizate. �n timpul ac�iunii, individul i-a distan�� fa�� de determin�rile sale decantate de istoria personal�. El poate recurge la referin�e sincretice pentru a-�i facilita integrarea �n re�ele care necesit� o adaptare supl�. Grija de a se distinge de ceilal�i este �nlocuit� de autoproduc�ia ne�ntrerupt� a sinelui. Flexibilitatea fa�� de „cadrele defini�ionale” �n schimbare mi se pare crucial� pentru identitaea oamenilor de ast�zi. Identitatea poate fi abandonat� �i recompus� dac� este nevoie.

Ipoteza pe care o sus�in deci este �mpotriva opiniei potrivit c�reia deschiderea spre integrare �i schimb interna�ional de valori genereaz� criza identitar�. Dup� p�rerea mea, izolarea �i crisparea fa�� de ceilal�i sunt semnele unei crize deja instalat�. Reificarea identit��ii individuale �i colective nu poate rezolva aceast� criz�. Analiza integr�rii prin intermediul unor concepte cum sunt deculturarea sau domina�ia simbolic� con�in presupozi�iile acestei reific�ri.

Impactul modernit��ii ultratehnologice pe care o tr�im ast�zi asupra modurilor de via�� conduce, �n mod tenden�ial, la o negare a geografiei �i a istoriei. Marile distinc�ii sunt ocultate eufemestic. Explozia de mici semne de distinc�ie �i personalizare, practica bricolajului cultural, ofer� spectacolul unui peisaj social eterogen. Modurile de via�� se descompun sub presiunea acestei entropii �ntr-o diversitate de stiluri de via�� care protejeaz� individul proteiform de obliga�ia reproducerii unui model central. Diversificarea �i regionalizarea instabil� a practicilor sociale este acompaniat� �ns� de o convergen�� a valorilor �i de fenomene de alienare func�ional� care cer un efort de �n�elegere a situa�iilor de imperfec�iune �i nu o culpabilizare a priori. Eroarea de a vedea �n generalizarea institu�iilor occidentale un neocolonialism �i �n difuzarea tehnologiei instrumentul acestui imperialism cultural este at�t de absurd� c� m-a uimit de fiecare dat� c�nd am citit-o. Acceptarea convergen�ei se justific� printr-o prodigalitate a op�iunilor, un mai bun control al individului asupra timpului, o mai bun� comunicare �i simultaneitatea schimburilor, o accelerare a mi�c�rii �n spa�iu, dep�irea limitelor biologice ale corpului uman, ceea ce sunt visele oric�rei culturi.

Bibliografie

ELIAS, Norbert. (1991) La soci�t� des individus, Paris: Fayard.

TOURAINE, Alain. (1992) Critique de la modernit�. Paris: Fayard.

BADIE, BERTRAND. (1995) La fin des territoires. Paris: Fayard.

GOLDFINGER, Charles. (1994) L'utile et le futile -l'�conomie de l'immat�riel, Paris: �ditions Odile Jacob.

BALANDIER, Geoges. (1998) Le d�sordre : �loge du mouvement, Paris: Fayard.

LUCAS, Philippe. (1981) La religion de la vie quotidienne, Paris: PUF.

TAYLOR, Charles. (1997) Les sources du moi : la formation de l'identit� moderne, Paris : Seuil.